Poezie

De simți suflul răcoros

1 min lectură·18 noiembrie 2006

Mediu

izvorând din orice floare,

om iubit, ești norocos,

este o iluminare.

Iar dacă aceea răcoare

ce din floare izvorește

iese și din mădulare,

Dumnezeu te ocrotește.

Sfânt să fii ți-e datul sorții,

dar să știi să și trăiești,

labirintul vieții-morții

este calea să-nflorești.

Nu e greu să fii cinstit,

nici sărac nu e rușine,

ție așa ți s-a ivit,

dar fii om cum se cuvine.

Și a pământului suflare

de te așezi, vibrând o simți,

este o comunicare

cu magnetismul unor sfinți.

Și nu fi trist de viața-i grea,

ți s-a dat ca să o treci,

oricum vei fi călit de ea,

ești cu îngerii… pe veci.

Iar pacea din interior

de s-a arătat odată,

va sosi și în viitor

pentru omenirea toată.

Fericit trecând prin zile,

să trăiești iubind mereu,

Dumnezeu este iubire,

iubirea este Dumnezeu.

002.381

Toth Arpád. “De simți suflul răcoros.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/toth-arpad-0009735/poezie/215329/de-simti-suflul-racoros

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.