Poezie
Lângă izvorul din pădure
1 min lectură·
Mediu
Lângă izvorul din pădure
Stau visele să mă fure,
Liniștea și pacea domnește,
Al apei susur mă vrăjește.
Izvorul curge neîncetat,
În gândul meu, am cugetat:
Să-l ascult ce-mi povestește,
Pădurea cum înveselește.
Vine la el omul însetat...
De-atâtea ori aici s-a spălat,
În aerul proaspăt, ozonat,
De pădure s-a amorezat.
-,,Drumețule la mine când vii,
Două lucruri trebuie să știi:
Spală-te și lasă-mă curat,
Nu mă distruge... om însetat!”
I-am ascultat ruga și am plâns,
Atâtea păreri în timp am strâns...
Dar ceea ce mă durea mai tare,
Apa-l ierta pe fiecare.
Se dăruia dezinteresat
Oricărui drumeț sosit din sat
Și câti nu călcau în picioare,
Izvorul cristalin spre vale?
Covasna 29.07.2015
001.706
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Toth Arpád
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Toth Arpád. “Lângă izvorul din pădure.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/toth-arpad-0009735/poezie/14095900/langa-izvorul-din-padureComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.