Poezie
Dârnău
1 min lectură·
Mediu
Bâsca apele-și răsfiră,
Pietre mari se ocoliră,
Pe om liniștea-l admiră,
Ca aici nicăieri nu e!
Doar o punte suspendată
Își leagănă ființa toată,
Cu a umbre-i dăruire,
În a apei strălucire.
Când pietre mari se ocolesc,
Molizii-n lături șușotesc,
Cerul oglindit în apă,
Albăstreala-și scaldă toată.
Nori de ploaie o să vină,
Ploaia-n tunete să țină,
Când un soare iar răsare,
Totul e plin de candoare.
Bâsca-și deapănă povestea,
Spre baraj își duce vestea,
Lin curgând încet la vale,
De-i umflat... ce-i stă în cale?
Și molizii umbra-și scaldă,
Șușotind Bâsca-i dezmiardă,
Stropi de ploaie cad în iarbă,
Să prinzi păstrăvi , loc bun mai e!
Explicații:
Bâsca Mare: este numele unui Pârâu.
Dârnău: este denumirea unei păduri din Munții Carpați
001.410
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Toth Arpád
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat