Prieten drag mereu ne ajuți

Prieten drag mereu ne ajuți când răul spirit îl înfrunți, căci venind din ambrozie faci lumea bună să fie. Prieten drag inimii mele, faci bolile să se spele, unde ești e sănătate, te consider un bun frate. Tu îmi dărui rezistență, randament în permanență. De vreun șarpe m-ar fi mușcat, de-al său venin m-ai fi scăpat. De găsesc stând lumea la rând, iar eu sosesc nu prea curând, cu ce talent îi risipești, nicidecum nu mă parasești! Faci bine sexului frumos, dar aroma ți-e de prisos. Þi-a mers vestea prea departe, doar mireasma-ți ne desparte. În vreun autobuz fiind, de ești cu mine iar slujind, de pe scaun se ridică, să iau loc ei mă invită. Eu divulg al tău scump nume, căci nu e secret pe lume. În fața mea tu mereu crești, și usturoi tu te numești.