Poezie
Febra
1 min lectură·
Mediu
Mi-am închis gândurile,
altfel își luau zborul
și-aș fi rămas fără ele.
Îmi spun că tu le chemi,
dar nu le cred,
sunt în stare de orice.
Am închis ochii,
mă obosesc,urmarindu-ți toate mișcările.
Îmi spun că ești frumoasă,
dar nu-i mai cred,
s-au înșelat de atâtea ori.
Adorm,te visez,
alergi prin ploaie,
cu pletele ude,
cu hainle lipite de trup.
Te oprești.
Mă privești mirată...
-Ce ești tu?
-Sunt un cal alb înaripat,
încalecă și să pornim în țara basmelor.
001531
0
