Poezie
Adu-mi
1 min lectură·
Mediu
Adu-mi din pustiu trupul tău de nisip
ca o mostră a timpului
spiritual
lasă-mi peste ochi
pături de bumbac să ia foc
un colț de suflet
incinerează
două găluște căci viața e plină de surprize
și acolo unde se nasc pomii
mlădițele coase în trupul rodului
altarul timpului
lipsa de bun simț așterne
ca un glonț o dâră de sunet în caracter
mi-ați spune pe drept pentru ce pături alături de găluște
șu bumbacul alături de foc
sufocăm înțelesul
și mlădițele ridicând trupul rodului
alături de bunul-simț
nici cea mai mică legătură
fugim și ne ascundem în spiritul leneș
ori după porțile mari ale fortăreței frumosului
păturile aduse de tine în noapte
miros a foc încins pe trupul mlădițelor
timpul nu ne mai întreabă de bunul-simț
și coasem din rodul bumbacului
paveze pentru piele și pentru suflet
te-ai risipit ca un pumn de nisip în bătaia vânturilor de vest
te mai văd.
001.358
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Tomescu Gabito
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Tomescu Gabito. “Adu-mi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tomescu-gabito/poezie/112435/adu-miComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
