Poezie
Chemat
1 min lectură·
Mediu
Pribeag, ostenit imi caut cararea
Prin ape, prin aer, prin haosul eu
Mie teama, sunt ud si rupta-mi-e haina
Si-n jur e doar ploaie, tiranicul ras.
Cararea ingusta imi strange fiinta
Si crucea o las sa-mi alunece jos
Pamantul si ceru-i nisip miscator
Iar chipul din luna imi pare hidos.
Pleiada de stele sunt ochii de zei
Ce-si joaca sahul pe oameni
Destinul ne-ngheata ne-nchide-n cutii
\"Si cerul ne minte, ne-nseala\".
01728
0