de ce traim

2 min lectură·2 noiembrie 2007

Mediu

De ce trăim?

Viața, tot ce putem căra cu noi,

De când te naști, și până mori,

Se termină, totmereu, la unii bine

La alții rău, față de ce conține.

Prea scurtă, pentru cei cu bani,

Pentru săraci, e mii de ani,

După idealuri ea aleargă nebună

Până ce un clopot plictisit: sună.

O viață fericită, ce înseamnă ea?

Rugă, sănătate, muncă cinstită

Sau să furi, să bei, ca lumea rea?

Oricum fiecare faptă, e plătită.

Să te compari mereu cu alții,

Ca să ajungi în rând cu morții...

Să alergi ca spațiul printre rânduri

Ca apoi să dormi în șase scânduri...

Se spune, e un ideal în viață,

Să sădești un pom, și-o casă

Să-ți construiești, copil să faci

Apoi, bătrân fiind să-ți zică: taci!

Așa, trăim noi toți, cu multe griji,

Apoi ajungem înlemniți și morți,

Unii strângem, alții nu ne pasă,

Avem deja copil și pom și casă...

Deși uneori nedreaptă viața,

Trebuie trăită, să se rupă ața,

Deși vânați mereu parcă de șoimi,

Nu, nu merită viața să-ți dormi.

Nu mă prea pricep în a da sfaturi,

Dar nici nu mă prea dau în lături,

Ce pot să vă spun, și eu o știu

Neconetenit există-n viață: prea târziu...

joi, 31 martie 2005

001.989

Tinca Mihai-Paul. “de ce traim.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tinca-mihai-paul/poezie/1751682/de-ce-traim

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.