Poezii

Din nou e strada plina de murmure,de soapte, atatea chipuri din care, doar fruntea ta-i senina si sanul plin cu lapte si razele de soare... Din nou e strada plina de ganduri,de sperante, de

1 O să îmi fie dor mereu de anii din copilărie, căci nimic din viața asta, la vis apoi nu te îmbie. Mi-e dor deja să scriu scrisori, lui Moș Crăciun, la Iepuraș, aș vrea să simt acei fiori și

O picatura gingasa de roua cazuta parca de undeva din paradis, si-a facut azi o locuinta noua, pe-o frunza palida,trecuta, cazuta de mult dintr-un cais. Atat de rece,atat de pura, atingerea

De ce mă zbat în miezul stelei căzătoare? De ce dorința mi se frânge în durerea ei? De ce târziul din nou astăzi mă doare? De ce mă uiți, țărână? De ce nu mă mai vrei? Cu ce să cânt

Spre ce alergi oare mereu, spre ce, o, corpul meu pătat? De ce te-ndrepți atat de greu, piciorul meu îngenuncheat? De ce, pământule, nu mă înghiți, sub pleoapa ta întunecată? De ce,

Zilele fug plangand, iar viata mea, mereu sub semnul intrebarii, priveste trista apusurile reci, trecand... Fara vreun scop prea clar, sau fara vreo idee, adorm seara de seara mut

De ce nu ma pot opri din plans si-mi tremura sufletul de dor? Au trecut doar cateva ore de cand ai plecat, dar fiecare clipa a durat o vesnicie, iar mie nu-mi place sa fiu un etern...

Ma rog neincetat la univers, ma rog la stele si la iarba, nu cer nimic mai mult decat un sens, sa imi calauzeasca viata alba... Ma rog, insa cu cat ma rog mai mult, totul se sterge

Glasurile-mbatranite Ale semenilor mei, Chipurile lor umbrite, Mama si copiii ei; Gunoiul care ma-nconjoara, Aerul ce ma sufoca, Frigul care ma omoara, Sufletul creat din roca;

1 As vrea sa stie Universul cat e de greu de inteles, as vrea Luceafarul sa simta parfumul ei, dar mai ales, as vrea sa o patrund eu insumi, sa o dezbrac de ne-nteles... Caci ea...

A nu stiu cata oara-n viata pasesc in biserica gandurilor mele. Peretii plini de icoane vechi,prafuite, ma coplesesc prin marimea lor;cresc. Eu cresc... Un zid acoperit de chipuri triste. Tu