Poezie
Plang deja de-o vesnicie...
1 min lectură·
Mediu
De ce nu ma pot opri din plans
si-mi tremura sufletul de dor?
Au trecut doar cateva ore
de cand ai plecat,
dar fiecare clipa a durat o vesnicie,
iar mie
nu-mi place sa fiu un etern...
Tot corpul ma doare
si tavalindu-ma pe jos, ma intreb
\"De ce oare?!?\"
\"De ce oare,ce?\"sopteste cineva
din mine,
iar eu mereu cu gandul la tine,
iti simt vocea si parul
si gandul si pielea
si imi spun, ca n-o sa te pierd
niciodata!
Iar daca vreodata
o sa ma trezesc plangand din nou,
o sa zambesc cu gandul la tine
creata parca pentru mine...
Mi-e dor de buza ta de sus,
iar soarele ce alearga spre apus,
ma duce cu gandul la plecarea ta
si lacrimile o iau din nou din loc,
iar gura mea,
tanjeste dupa buza ta de jos
si dupa pielea ta fierbinte ca un foc...
001.247
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 147
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Tiberiu-Adrian Mihaila. “Plang deja de-o vesnicie....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tiberiu-adrian-mihaila/poezie/238789/plang-deja-de-o-vesnicieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.