Intamplare: de-a amorul

Primele patru versuri nu-mi plac deloc.Textul are un aer adolescentin ce da senzatia prin stil, ca reprezinta o limita pentru cititor ca exprimare, fond substantial al lirismului si tema.

Plus de asta rima sufera pe alocuri si sunt niste ruperi de ritm care nu incanta deloc.Ultimele 4 versuri sunt la fel ca si primele 4.

Textul are fond, lucru care este bun, insa forma-n care ai ales sa-ti exerciti simturile lasa de dorit.Sfatul meu ar fi sa lasi in primul rand rima deoparte.Ai scrie cu mult mai liber.

Succes mai departe

mersi mult de vizite..poezia aceasta ,ca si celelalte ma reprezinta..e o parte din mine ..asa ca sunt binevenite toate constatarile,fie ele pozitive ori negative

He he Marius, iata-ma asadar pe pagina ta! Daca tot te-ai declarat \"bezmetic\"..ce sa zic, ghinionul tau, pentru ca acum nu mai scapi de mine. :)
Mai intai de toate, am ales sa comentez la poezia asta pentru ca mi-a sarit in ochi, avand steluta. Dar le parcurg eu si pe celelalte, fii fara grija!

Eu vad poezia ta ca pe un du-te-vino, cu suisuri si coborasuri, pastrandu-si insa de la inceput pana la capat tonul juvenil, usor umoristic. Toate acestea ii dau indubitabil o nota distinctiva.

Mi-au placut in mod deosebit urmatoarele:
\"Mi-am inrolat o raza\";
\"as dormi pe-un stol de ploi\" (recunosc ca la un stol de ploi nu m-as fi gandit niciodata; in ultima mea poezie eu scriam - coincidenta dom\'le - despre un stol de..fiori);
\"mi se-aseaza pe-o ureche
si ma gadila pe trepte!\" (mai exact, la ce te referi prin \"trepte\")?
\"beata
de amor si de-ntamplare\".

Intr-adevar (ca doar nu vrei numai sa te laud), ritmul sufera pe alocuri, in sensul ca poezia curge pana la strofa a cincea, in care ceva \"se impotmoleste\", cred ca e prea incarcata in comparatie cu celelalte. Ei, dar asta nu-i nimic, chiar daca e nevoie de cateva retusuri pe ici pe colo, sunt convinsa ca le rezolvi tu. Doar daca nu esti cumva adeptul (ca si mine de altfel) ideii de a nu corecta pentru a nu distruge sentimentul initial, sentimentul pur, pentru a nu \"mutila\" trairea, dupa cum spunea cineva cunoscut mie.
Si inca ceva: piticul \"de culoare rosie\" esti cumva tu? :)

Cred ca am palavragit destul de una singura. Cu bine Marius si poate ne mai auzim!

peta.

1:dana ,ma bucur ca\"nu mai scap de tine\" dupa cum spui,
2: piticul nu,nu sunt eu, e doar un sentiment al meu,ce persista uneori dar mai scap de el:)) (desi nu vreau intotdeauna)
3: ai dreptate ,mare dreptate ,nu intentionez sa schimb textul initial,din cauza ideii cu sentimentul dar si din cauza faptului ca o poezie gata nascuta isi pierde valentele in cazul unei schimbari, exact in acelasi mod in care un sentiment(acelasi fiind el ex:dragostea) desi i se spune la fel e alta dupa o schimbare . de acord cu mine?

Sa zicem ca sunt de acord, desi nu stiu daca dragostea e cel mai bun exemplu. Ea se schimba in permanenta, structura ei aduce mereu ceva nou, indiferent daca ar interveni sau nu alte schimbari. De..te inteleg! Nevoia asta a omului de a aduce in permanenta, in orice context posibil, dragostea.
Si nu e nimic rau in asta, n-ar avea de ce sa fie..

Nu ai de ce sa imi multumesti, analizele astea le-am facut dintr-o reala placere. :)