Poezie
Scrisoare catre suflet
2 min lectură·
Mediu
Dragul meu idiot sau..coleg de suferinta,
Cind vei putea-ntelege ca viata-i o dorinta
Iti vei putea da seama ca albastrul tau e mai inchis
Si soarta ce ti-ai dorit-o a fi u paradis
Nu e decat o ramura beteaga...
De fapt e singura care ne leaga!
Rasari odata cu soarele radiind roz,
Dar pana seara ajungi sa fi roscat
Pentru ca ziua e de fapt un loz
Pe care-l tragi si
... cazi ingenuchiat!
Dar..tu esti singurul ce inca ma sustine,
Imi netezesti drumul de multele noroaie
Cu optimismul tau de tot spre bine,
Si...imi mai ierti o parte din gunoaie!
Eu...te urasc! Ca-mi dai sperante!
M-as descarca de suferinte
Eliberand albastrul de dorinte-
-Lasand in parte chinul fara o fiinta!
Dar nu!
Esti prea naiv si speri in continuare!
Te faci ca nu simti negrul care doare
Si nu vezi sangele care tasneste
Din rani ce spui ca-s trecatoare.
Dar va veni odat-o zi..o zi...
Cand vei pleca si nu vei mai veni!
Se va rupe ramura beteaga
Si vei vedea...
Cenusa mea-i tot neagra!
Iti multumesc ca m-ai ales pe mine
Si vrei sa-mi schimbi tot rau-n bine!
Dar vei intelege ca viata-i o dorinta...
Dragul meu idiot...
...sau coleg de suferinta!
002.931
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- tesila marius marian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 204
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
tesila marius marian. “Scrisoare catre suflet.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tesila-marius-marian/poezie/69520/scrisoare-catre-sufletComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.