Poezie
Poezie de despartire
1 min lectură·
Mediu
Poezie de despartire
Am lasat in urma marea
Dar vraja n-a apus
Cu soarele de sus
Ce-mi lumina cararea
Azi vad o lume-ntreaga
Ce mai frumoasa mi se pare
Iar eu plina de vlaga
Alerg in departare
Surasul naturii sa-l prind
Iubirea vrajita s-o incerc
De adolescenta sa nu ma desprind
In aburii vietii sa nu ma-inec
Suspinele flori sa devina
Si lacrimile-n roua sa se prefaca
Asupra mea puterea divina
Minune sa faca!
Acum spre padure alerg
Linistea sa mi-o gasesc
Roadele muncii sa le culeg
Asteapta-ma umbra sosesc!
Racoarea desisului sa ma ocroteasca
Ierburile mii sa-nfloreasca
Padurea prieten sa-mi ajunga
Iar eu sa-I inchin o ruga!
Spre seara pe-un nor sa plutesc
Sa fiu impacata cu toate cele
In pace sa ma odihnesc
Sa nu mai existe durere.
025.146
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodoru Cora-Eliana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodoru Cora-Eliana. “Poezie de despartire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodoru-cora-eliana/poezie/90816/poezie-de-despartireComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
greu de gasit un loc far de durere...
0
Poezia mea vroia sa fie ca o trecere prin viata, o trecere prin natura, prin mai multe forme de relief( de la mare la padure) trecere care se termina firesc, in viziunea mea, cu o urcare la cer, in rai, intr-un loc fara durere.
0
