Poezie
Mantuire
1 min lectură·
Mediu
Mantuire
Aproape, aici unde e cald
Vino si tu asupra-mi
De ma inconjoara
Cu inima palpitand.
Coboara aici unde e lutul
Modelat de tine.
Da-mi speranta
O, Marite! ca voi rezista.
Ajuta-mi copilul din mine!
Hraneste-l la sanul tau
Cu ambrozie!
Si fa-l sa viseze!
Daruieste-i nestemate de ganduri
Si siraguri de omenie!
Imprumuta-i muguri de putere!
Ce vor infrunzi curand.
Fa-l sa perceapa durerea,
Sa urce o treapta,
Mai sus pe scara infinitului,
Intre aburii mantuirii.
Sa stea un strop de eternitate,
Pe campia verde a raiului,
Pentru a cobori din nou
Pe albastrul Pamant.
025.428
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodoru Cora-Eliana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodoru Cora-Eliana. “Mantuire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodoru-cora-eliana/poezie/92967/mantuireComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TC Draga Adrian(Toma),
Iti multumesc pentru parere, mi-a facut placere, chiar daca textul tau e foarte trist. Eu sunt mai optimista din fire, dar simt ca uneori noi oamenii suntem foarte pacatosi si avem nevoie de mantuire... Nu stiu daca ea se poate realiza prin poezie, dar merita incercat!
Iti multumesc pentru parere, mi-a facut placere, chiar daca textul tau e foarte trist. Eu sunt mai optimista din fire, dar simt ca uneori noi oamenii suntem foarte pacatosi si avem nevoie de mantuire... Nu stiu daca ea se poate realiza prin poezie, dar merita incercat!
0
o ireparabila alienare, si moarte a Fiintei.
In mine port doar cadavrul Lui si e o teribila
Povara.
Cu drag,
Toma