Proză
O mare
1 min lectură·
Mediu
Liniște!
Se aude sufletul meu tremurând pe buze…
ochii mei ți-au simțit culoarea
iar inima ți-a ghicit gustul mării din lacrimi
porii mei te respiră, se umplu de albastrul tău sărat
valurile tale mă învăluie, mă mângâie peste tot și mă gâdila nebun
hai lasa-mă să sorb mirosul tău de scoici și să mă topesc în tine fără nume…
Nu spune nimic!
să întregim iubite apa, să amestecăm râul tău cu râul meu, să ne eliberăm de trup, complet inodori să ne dezbrăcăm de formă și insipizi să știm doar gustul nostru, transparenți să ne vedem unul altuia infinitul și să ni se scurga trupurile umede pe pământ…
Așează-te iubite lângă mine și hai să fim o mare!
002393
0
