Poezie
înmărmureală de toamnă
1 min lectură·
Mediu
îmi intră frunzele în casă
pe ferestre deschise – încă a vară,
pe ochi,
printre degete…
ca o furie…
ca o umbră a tututror gândurilor
nerostite
plecate deja în bejenie…
încerc să astup golurile,pustiurile…
măcar să nu mai dea năvală…
să intre așa , una …câte…una,
unul câte unul.
aprind înăuntru
toate lămpile pe care le-am primit cândva…
în dar, numai pentru că m-am născut.
……………………………..
dar nu se face cald…
mă-nvelesc cu mine
o dată
și –nca-odată
și rămân așa,
un fel de sâmbure- de suflet.
aș putea chiar să încap
în căușul unei palme
care să ia cândva această formă
de frunze, de ferestre închise…
de frunze înmărmurite- ntre ferestre neaprinse
sortite uitării…
023.847
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodora Iancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodora Iancu. “înmărmureală de toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodora-iancu/poezie/93302/inmarmureala-de-toamnaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TInu-i bai! cum zice ardeleanu\'...:)
ma bucura cuvintele mai mult ca orice astrii...
ma bucura cuvintele mai mult ca orice astrii...
0
sugestia pătrunde până-n măruntaiele gândului. Aci aș lăsa eu o steluță, da\' n-am...