Poezie
Puiul de nor
2 min lectură·
Mediu
Mama nor
Avea un puișor
Ce era foarte curios
Ce e jos.
Mama i-a explicat
Că rolul lui e
Să aducă ploaie
Pământul să-l înmoaie.
Pentru asta
Trebuie să mai crească
Ca ploaia să fie deasă
Holda să fie mănoasă.
Dar el n-a avut răbdare
A plecat iute
Și pe vânt călare
S-a pierdut în zare.
În călătoria lui
Multe orașe a văzut
Oamenii cum pe câmp coseau
Și de umbra lui se bucurau.
A trecut și peste munți
Care i-a salutat
Cu câteva picături i-a sărutat
Și mai departe a plecat.
A trecut peste mări și oceane
Tare s-a mirat
Când a văzut câtă apă aveau
Și nu se revărsau.
La Polul nord,
Răsuflarea lui a înghețat
Și de vânt s-a rugat
Să-l ducă la căldură imediat.
Astfel la Ecuator a ajuns
Dar aici era prea cald
Și era să moară
Cât pe ce să piară.
Norișorul nostru
Nu și-a dat seama
Că în călătoria lui a crescut
Și mare s-a făcut.
Ca să se mai răcorească
Ploaia a lăsat să cadă
Totul a fost spălat
Și lăsat curat.
Norișorul prin ploaie
S-a topit
Cerul era curat
De nici-un nor pătat.
Astfel el menirea și-a făcut
După ploaie natura s-a înviorat
Cei ce au fost de ploaie udați
De căldură au fost scăpați.
007
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodora Bucur
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 214
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 52
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodora Bucur. “Puiul de nor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodora-bucur/poezie/14202134/puiul-de-norComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.