Clandestină în gânduri...
Clandestină în gânduri... Risipire, măgulire, umilire, Caldarâm și lâncezime Curcubeu scăldat în sânge. Fața-ți arde și se stinge! Epopeice copile Printre severe armuri, Se tractează în
Non libertas
Un pas...nu, doi, ba trei... Să fac, să nu fac, voi face. Întrebări, corectări, sfidări, Tălpi exacerbate în ace. Licăriri de speranțe, mișună Pe clandestine zăbrele, Cuvinte neclare,
Caii viselor mele
Undeva, departe, se zăresc Săruturi de umbre pierdute, Deșert, pietre, aidoma sufletului pustiu. Lumânări stinse, suflete mute, Spini, gropi, tăciuni... nu mai știu... Își au emergența pe
Nedumerire
Ce fac...Ce gândesc... E numai datorită că trăiesc, O viață fără fericire... Decât lacrimi fără-ncetinire. Neantul mă cheamă-n depărtare... Și mă duce spre abis, Eu-le, unde tu ești
