Poezie
Prinși de caracatițe
Dragă omule: Apocalypto
1 min lectură·
Mediu
Pământul ieri, ora 13-
anesteziat pentru Marele Film
unde mii de războinici
urmăresc crosul lui Laba de Jaguar
și înghit sățios adâncul
timpului...
Fotograful tremurând
de frică, își strânge
vânătorii de capete
ca să-i arunce undeva
în templele budiste;
Prăbușirea cui, spuneai?
bufonii tragici ce încearcă,
în fața oglinzii să
îmblânzească lei
cu lumina roșie, de afară.
\"Aceasta e pădurea mea.
Și nu mi-e frică\",
Deci, să dansăm, să cântăm
și să armonizăm sufletul
cu munții urlători;
să scoatem aburi de furie
Ne prăbușim cu fiarele
și îi scriem șarpelui să
mai aibă puțină răbdare
până ne facem asigurare
pe suflete și gânduri.
Rânjetele și țipetele
bufnițelor:
Carne, lasă-ți amanții,
îi trebuiești Spiritului !
003493
0
