Poezie

Prinși de caracatițe

Dragă omule: Apocalypto

1 min lectură·23 februarie 2007

Mediu

Pământul ieri, ora 13-

anesteziat pentru Marele Film

unde mii de războinici

urmăresc crosul lui Laba de Jaguar

și înghit sățios adâncul

timpului...

Fotograful tremurând

de frică, își strânge

vânătorii de capete

ca să-i arunce undeva

în templele budiste;

Prăbușirea cui, spuneai?

bufonii tragici ce încearcă,

în fața oglinzii să

îmblânzească lei

cu lumina roșie, de afară.

\"Aceasta e pădurea mea.

Și nu mi-e frică\",

Deci, să dansăm, să cântăm

și să armonizăm sufletul

cu munții urlători;

să scoatem aburi de furie

Ne prăbușim cu fiarele

și îi scriem șarpelui să

mai aibă puțină răbdare

până ne facem asigurare

pe suflete și gânduri.

Rânjetele și țipetele

bufnițelor:

Carne, lasă-ți amanții,

îi trebuiești Spiritului !

003.498

Szasz Teodora. “Prinși de caracatițe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/szasz-teodora/poezie/233503/prinsi-de-caracatite

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.