Ammon te privește cu ochiul de jad
Iar crucea prin care iți picură viața,
Amorte ca nisipul deșertic după furtună
Și lasă în urmă o dâră de sânge
Cu care un deget mic de golem
Scrie \"mereu
Stau față în față
Cu doi cărbuni
Care nu țin locul unor ochi
Deși ar fi trebuit să fie.
Și mă privește un zâmbet negru
Care e trist dar, nu exrpimă nimic
Și totuși zâmbește.
Simt o ființă
Înghețat pe o cărare pavată cu soare
Tremuri în suflul inimii,
Care refuză să mai imite ceasul vechi
Și acum are pretenții de ceas nou.
Certându-vă în jurul unui verde palid
Îți îngheți
În zidul din spate
Se clădește ușor,
Cu roșu aprins
Din propriul amor
Ultima lumină.
O rază de sânge
Se prelinge spre cord,
Ironic, sarcastic se naște un mort
Iubirea și ura, se
SE