sunet1
Verificat@sunet1
Colecțiile lui sunet1
Dar am luat o hotarare cand am inceput sa scriu pe acest site; fara injurii, chiar daca situatia creata sau pesoana care a creat situatia, merita spurcat din cap pana in picioare. Si m-am tinut de cuvant; nu am folosit niciodata cuvinte urate in polemicile pe care le-am avut.
De ce ?
Pentru ca a asa am considerat ca este bine. Din prima zi in care am scris am avut parte de un cor de tipete mai vexate decat al meu si tot soiul de critici care mai de care stupide si lipsite de sens.
Dar episodul cu atelierele agonia, le intrece pe toate in dimensiune; mai, mai ca nu am fost linsat.
Si aici, pana la urma am lasat de la mine; mi-am pus cenusa in cap si am incercat sa calmez spiritele dezlantuite de o ura fara margini.
O sa ma intrebati – si de ce ai facut toate astea ? Va raspund sincer ( desi sunt unii care se indoiesc sincer de sinceritatea mea ) Pentru ca asa am considerat eu ca este bine. Inca este o tara libera si pot si eu sa ma bucur de aceste libertati. ( sper )
Daca cineva imi blocheaza accesul pe text – am hotarat sa nu ma supar; nu are sens sa te enervezi pentru atata lucru.
Daca Radu imi da bile negre; foarte bine! Este dreptul lui, caci ma aflu pe proprietate privata; adica un loc unde nu eu stabilesc regulile jocului.
Si sincer sunt de acord cu asta, deoarece am respect pentru proprietate.
Daca ma scoate de pe site, ma baneaza, imi da -20, etc… – foarte bine; din aceleasi motive.
Dar nu ma poate opri sa vin la ateliere, unde intrarea este libera si sa imi impuna punctul lui de vedere. Asta nu se poate.
Pe 13 august am avut o anumita parere; pe 20 august, sincer aceasta parere s-a schimbat, dar nu datorita localului sau din cauza spectacolului. Nici gand! Datorita mesei din spate. Din respect pentru oamenii cu care am stat la masa, nu mi-am permis sa fac critici de tot felul. Insemna sa judec cu unitati de masura diferite situatiile create si atunci am hotarat sa nu mai fac nici un fel de comentariu.
Vad ca nici asa nu e bine. Nici asa, nici asa. Resentimentele continua sa existe, ba chiar au crescut in intensitate, iar polemica merge inainte. Din punctul meu de vedere; foarte bine!
Pe textul:
„In atentia tovarasului Radu Herinean" de George Brasoveanu
Si va mai dau un sfat, dezinteresat; a cauta sa dovedesti cu inversunare ca esti erudit, sau ca esti om de duh, e tot ce poate fi mai ridicol si mai inutil.
la buna vedere
vexatu
Pe textul:
„reproș tardiv" de dumitru cioaca-genuneanu
Sper sa pot sa ma integrez si eu in atmosfera de la ateliere; chiar imi doresc acest lucru, deoarece pe viu toate datele problemei sunt schimbate. Perceptia este alta si legatura directa intre oameni se realizeaza altfel decat in spatele tastaturii.
Pe textul:
„Capcanele si sansele realitatii" de Adriana Marilena Stroilescu
Am inteles ca ma consideri duplicitar. Ok! Este punctul tau de vedere, dar sa ma acuzi ca eu vreau sa am intotdeauna dreptate nu este frumos.Nu pot sa pricep de unde si pana unde reiese din articolul Casa Eliad ca vreau sa imi impun o parere sau ca tip in gura mare ca numai eu am dreptate?
Ma rog, daca tu asa crezi, asa sa fie!
Pe textul:
„Capcanele si sansele realitatii" de Adriana Marilena Stroilescu
\" Și a trâmbițat întâiul înger, și s-a pornit grindină și foc amestecat cu sânge și au căzut pe pământ; și a ars din pământ a treia parte, și a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars de tot.
A trâmbițat, apoi, al doilea înger, și ca un munte mare arzând în flăcări s-a prăbușit în mare și a treia parte din mare s-a prefăcut în sânge;
Și a pierit a treia parte din făpturile cu viață în ele, care sunt în mare, și a treia parte din corăbii s-a sfărâmat...\"
Pe textul:
„Ekpirosis" de Negru Vladimir
Pe textul:
„Politica si literatura" de Florin Opran
Pe textul:
„Dependenta de POEZIE.RO" de George Brasoveanu
Adevarata batranete isi are obarsia in mentalitatile colectiviste si in prostia omeneasca, ridicata la rang de virtute timp de o jumatate de secol.
Acest lucru se observa cu ochiul liber, chiar la noi pe site.
Am intrat astazi sa mai citesc cate ceva si din intamplare am dat peste o aberatie care nu stiu cum sa o incadrez. E scrisa la misto ? E pe bune ? Nu visez ?
Tembelismul este un spectacol induiosator pe langa opintirea sinistra ce se cheama cica “ Urare tarii “.
Ce mecanisme mintale au putut sa declanseze aceste versuri nu stiu, dar efectul lor este devastator. Am simtit pentru o clipa ca imi pierd mintile, atata cat a mai ramas din ele…
Simplu fapt ca am citit aceasta “ poezie “ a fost de ajuns ca sa declanseze in mine, resortul de autoaparare; trebuie sa ma feresc pe viitor de a mai face experiente de genul acesta. Nu pot sa faca decat rau, un rau atat de profund, incat la un moment dat – iti vine sa lasi totul in spate si sa emigrezi undeva intr-o padure, sau sa te ascunzi intr-o pestera si sa tragi dupa tine usa din piatra pentru totdeauna.
Pe textul:
„Urare țării" de Mahok Valeria
Tu poti sa te indoiesti de soare, de focul ce scanteie
in stea, de legile nemuritoare, dar nu si de iubirea mea.
O, puternica iubire ! Intr-o privinta faci bestie din om
si in alta din om bestie...\"
Shakespeare
Pe textul:
„Sunt amanta ta" de Irina Lazar
Pe textul:
„IBM" de popescu cornel
Pe textul:
„Suficiente apasatoare" de Florin Opran
RecomandatPe textul:
„Poem ușor de colorat" de Camelia Petre
Trebuie sa fim fericiti ca avem printre noi un asemenea geniu. In versul european modern, pana la Vasile Rotaru, odata cu disparitia opozitiei de cantitate, heterosilabismul generat de substituirea silabelor lungi cu perechi de silabe scurte si viceversa, este de mare actualitate. In poezia scrisa de Vasile Rotaru, nemaiexistand nici un motiv de ordin metric pentru care numarul de silabe sa varieze de la un vers la altul, apare tendinta transformarii acestui numar intr-un nou invariant ce dobandeste valoare terminologica.
Cam atat am avut de spus despre geniul poetic care straluceste meteoric pe cerul agoniei.
Pe textul:
„Catren de incurajare pentru Vasile Rotaru" de dumitru cioaca-genuneanu
\"Errare humanum est sed perseverare diabolicum\".
Pacat numai ca lumea este asa de aservita zeului televizor. Ei sunt in stare sa treaca peste orice si sa continue sa sustina ca ipochimenul este binefacatorul natiei! Un adevarat mecena, altruist. Nu vor si nu pot sa vada nelegiuirea.
E prea multa marsavie; de aceea mai bine ma opresc. Cine stie cine citeste aceste randuri si ma trezesc cu um 215 la poarta casei.
Culmea ar fi sa iasa presedinte!
Pe textul:
„O non-persoana indecenta" de Eugen Galateanu
Ei si cei asemeni lor urmaresc astfel de programe, dar vina nu este a \" prezentului \", ci a trecutului, a societatii socialiste multilateral dezvoltate. Asa ca dupa parerea mea, domnule Galateanu, mai bine ati scrie un eseu despre republicanii din spania, sau rezistenta comunista franceza -care a facut minuni de vitejie in ww2, colaborand cu ocupantul german...
Pe textul:
„Școala cool" de Eugen Galateanu
Pe textul:
„Blonda întreabă, oile răspunde!" de Anda Andrieș
Pe textul:
„În afara Cosmosului" de Dan Mitrut
si s-a sfaramat in mii de inimi;
o, cu mii de inimi ma-nfior-
dar mi te iubesc cu mii de inimi
iubirea mi-i menirea si-i port pe frunte scrisul...\"
Hafiz + 1393
Felicitari pentru poem !
Pe textul:
„Pelerinul zborului" de Vasile Mihai
RecomandatBine ai venit printre noi !
Vexatu
Pe textul:
„Felii de existenta" de mihai pop
\"...Bietului nostru intelectual de azi îi cam place uneori să persifleze pe acești eroi, fără vreun folos și oarecum în consens nu numai cu unii dintre bogații factori de putere interni, ci și cu acele forțe externe...\"
Bietul nostru intelectual a facut turul complet al gulagului romanesc; Gherla, Aiud, Rm.Sarat, Pitesti, Canal; a murit si a suferit; a luat bataie de la muncitorii pe care ii preamariti pe 13 -15 iunie 1990. Dar toate astea nu conteaza. Este mai important faptul ca o mana de indivizi cu un vocabular de 10 cuvinte, au \"pus botul\", ca sa fiu in ton cu amicii dumneavoastra, la o diversiune de trei lei si acum sunt mari eroi. Pacat de cei care au suferit cu adevarat domnule Propinatiu!
Ma mira foarte mult atitudinea dumneavoastra; sunteti cumva de la NPCR?
Pe textul:
„Brașov, 15 noiembrie 1987" de Camelian Propinatiu

