Poezie
Lacrima albastră
Cam negru
1 min lectură·
Mediu
Ochii mei morți cu brațele încrucișate în ochii tăi,
Golesc aer și viață din trup ,
Rupt cu cuțite negre, dureros,
Cârpa de suflet o atârn la uscat pe crucea din ochii tăi.
Aștept o strălucire din porumbelul ochilor tăi,
Să mă dezlegi în zbor de ochi albaștri,
Să mă asculți cu palma pe inimă,
Aștept lumina perfectului sărut al ochilor tăi.
Frumosul zboară cu glob de vis spart,
O picătură adun din ochiul stâng,
Să sting un foc mai vechi și trist,
Să mă îngrop cu sufletul în nisipul de trupuri
Stupide.
O lacrimă albastră de vis alunecă din colț de inimă.
Am foc în mâini și ochi,
Și ard,
Cu apă neagră de mare,
Cu noaptea albă de gânduri,
Cu tine de mine împlinită cu vise,
Cu moartea de mână.
O lacrimă albastră din mine varsă prăpăstii în tine.
012.778
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 141
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Stoica Nicolae Ciprian. “Lacrima albastră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stoica-nicolae-ciprian/poezie/1828924/lacrima-albastraComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
cam de 5 ori apar in versuri ochii! nu-i cam mult? cred ca pe o cruce nu se atarna nici un fel de carpa!si mai cred ca poezia era mai frumoasa daca avea numai ultimele 8 versuri.cu prietenie.
0
