Poezie
Paranteza deschisă
Renașterea
1 min lectură·
Mediu
Acoperit pe ochi cu lacrima ta neagră,
Îmi las gândurile să își găsească singura cale,
Vreau neliniștea de care mă plângeam că nu îmi dă pace,
Vreau crețul tău suspin de plăcere,
Vreau visul de care fug spre lumină.
Scriu oglinda minții mele,
Pe care scrijelesc cuie adânci de concluzii,
Am sângele oglinzii în palme,
Și îmi distrug gândul în cuie.
Sunt strălucitor aur de munte,
Respirat de plămânul visului tău,
Bolnav de curatul din mine,
Cu dor de iubire, iubita mea.
Vreau visul de care fug spre lumină,
Vreau crețul tău suspin de plăcere,
Vreau neliniștea de care mă plângeam că nu îmi dă pace,
Îmi las gândurile să își găsească singura cale,
Acoperit pe ochi cu lacrima ta neagră.
002.123
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Stoica Nicolae Ciprian. “Paranteza deschisă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stoica-nicolae-ciprian/poezie/13934407/paranteza-deschisaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.