Poezie
Unicitate-n iarnă
1 min lectură·
Mediu
Iarna amenință pământul
Cu gândul său prea înghețat
Umblăm pe unde e și vântul
Dormim pe unde am visat.
În viforul de dinăuntru
În amalgamul cel pierdut
Uitat-am chiar ca să mai intru
Rătăcitor pe unde-am vrut.
Nuanțe reci și amorțite
Ne răscolesc iarna din suflet
Amăgitori fără de plete
Uităm el verbul umblet.
Iarnă coborâtoare-n vene
Privește glasul aburind
Nu mai te rezema alene
De trupul gândului murind.
În arșița de dinaintea
El visului de iarnă lungă
Îngheață până când și mintea
Ca-n primăvară bine să ajungă.
Petrece timpul cu nesaț
Adormi la umbra visului de iarnă
Îți ia doar jumătatea strâns la braț
Și-mbracă doar cu ea unica haină.
002.862
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Unicitate-n iarnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14118124/unicitate-n-iarnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
