Poezie
Plâng ei cocorii
1 min lectură·
Mediu
Priviri alunecă din paradis
E ultima zvâcnire către tine
Mort el a fost, ca simplu vis
Dar chiar și moartea e de bine.
Copacii plâng de dor și jale
Doar oamenii reînmuguresc
Iubirile se duc la vale
Purtând melancolie și lumesc.
Ce nu e de purtat în suflet
Stă aprig ancorat în dor
Minunile se nasc din cuget
Și amuțesc când simt că mor.
Cu fiecare pas în viață
E unu-n minus către infinit
Mor caii când nu se răsfață
Dar mor și oamenii fără iubit.
În mine se vorbește despre tine
E utima speranță din amurg
În stele e doar rece, dar e bine
Căci ei cocorii plâng un dramaturg.
001.724
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Plâng ei cocorii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14107843/plang-ei-cocoriiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
