Poezie
Minciuni necesare
1 min lectură·
Mediu
M-am aplecat să ridic o boare
De adevăr pierdut în iarbă
Am presărat apoi o floare
Peste văzduhul fără vlagă.
Sunt amintiri ce reclădesc
Iluzii ce coboară-n noapte
Apoi pe rând ușor pălesc
Fără a fi spuse chiar șoapte.
De nu mă crezi, tu știi mai bine
Dar ce pot face fără raza ta?
Adorm pe-un nor plin de suspine
Crezând în adevăr și-n plus ceva.
Nu mai am timp pentru dreptate
Ea a fost ruptă din decor
Decât să plâng în libertate
Mai bine râd cuprins de dor.
Căci ce e adevărul plin
Când sufletul îți este gol?
Mai bine pierzi înc-un suspin
Și regăsești gândul frivol.
Minciuna este necesară
Când capătă un sens sublim
Decât iubirea de o vară
Mai bine un vis să împlinim.
001.631
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Minciuni necesare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14059865/minciuni-necesareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
