Poezie
Amăgitoare clipe
1 min lectură·
Mediu
Am renăscut din pită
Când soarele apune
Am presărat ispită
Pe suflet și pe nume.
M-am ridicat din abis
Când nu era speranță
Am retrăit ca avis
Cea pasăre măreață.
Am adormit sub stele
Când norii au apus
M-am amăgit prin ele
Vorbe ce-apoi s-au dus.
Am tot crezut în tine
Când nu era momentul
Dar am înțeles bine
Iubirea își ia dreptul.
Sunt amăgiri ce vin
Apoi se-ndepărtează
Le lași pierdute-n haos
Și-ndată iar vibrează.
Nu mai accept iluzii
Nu mai e timp de vorbe
Decât să am confuzii
Mai bine-n catacombe.
001.600
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Amăgitoare clipe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14059452/amagitoare-clipeComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
