Poezie
Stropi de credință
1 min lectură·
Mediu
Șiroaie curg în sufletul adormit
E al lumescului tumult
Mai e un timp, apoi te-am regăsit
Atât am vrut, nimic mai mult.
Ce-seamnă viața-n lumea largă?
Trai prea bogat, îndestulare
Te-ndepărtezi de cea mai vagă
Lumină ce coboară de la Cel ce-i mare.
Chiar și ambiții, dorințe efemere
Luptă pe ce e prea lumesc, avere
Pe viața dusă fără cumpătare
Dar cu speranța că e-aproape Cel ce-i mare.
Ce-nseamă viața-ndreaptă cale?
O viață fără dorințe amare
Un trai decent, cu Domnu-n suflet
Un mers pe calea fără umblet.
Un gând prea pur de libertate
Dar nu aici, că-i prea aproape
Ci-n locul cel adus cu mintea
Din zarea Celui ce-i doar fruntea.
Stropi de credință se revarsă
Dar nu afară, ci în casă
În trupul celui ce-i aproape
De a sorbi din sfânta libertate.
012.984
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Stropi de credință.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14057224/stropi-de-credintaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Un text versificat, și nici rimele nu prea sunt rime, care nu are mai nimic poetic. ca gen poate fi inclus în categoria încercări. Recomand multă lectură de poezie în vers clasic. Multă!
0
