Poezie
Am obosit
1 min lectură·
Mediu
Am obosit să văd cum luna
Mă caută cu a ei privire
Și întrebându-mă într-una
Îmi amintesc cum o sclipire
Te poate transforma-n etern
Te poate face auster
Te poate duce în infern
Acum nu mai e un mister.
Am obosit să văd cum ziua
Aleargă tot hoinară-n gând
De teama nopții ce-i ia piua
În alternanța fără rând
Când ziua crede c-a scăpat
Ea noaptea se dezmiardă
Căci adormind tot împreună-n pat
Întreaga omenire nu va ști ce să mai creadă.
Am obosit de propria-mi oboseală
Și caut adormirea-n somn
Chiar nu mai e nicio tocmeală
Viața e uragan, deși ne-o dorim molcom.
001.219
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Am obosit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14050343/am-obositComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
