Poezie
Floare din raiul florilor
1 min lectură·
Mediu
M-aplec cu dor spre bolta nemuririi
Spre a reverbera celestele senzații
Mă las pierdut în amalgamul firii
În colțul magic ce doar halucinații
Mai pot reda dictonul deznădejdii mute
Pe avatarul clipei ce se pierde în armonie
E ea condescendența ultimei redute
Pe care vrei sau nu, ți-o dăruiesc doar ție.
Floare din raiul florilor de primăvară
Ce răsăritu-ți e trezit doar bunăoară
Pentru a sădi iubire pentru o eternitate
În trup și suflet, ce îți sunt predestinate.
Metamorfoza sedentară arareori răzbate
Pe frontispiciul trecutelor mistere
Mă uit spre adevărul ce alene va răzbate
Lăsând să urle doar pe alocuri efemere
Cretacicele amintiri ce ne conduc obscen
Spre arhetipul ce-i ademenit alene
Mă simt ca și cum vin din neogen
Dar încă dornic de a devora hiene.
Floare din raiul florilor de primăvară
Ce răsăritu-ți e trezit doar bunăoară
Pentru a sădi iubire pentru o eternitate
În trup și suflet, ce îți sunt predestinate.
003.363
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Floare din raiul florilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14047884/floare-din-raiul-florilorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
