Poezie
Când așteptările se lasă...așteptate
2 min lectură·
Mediu
Eu: Am zis că nu mai pun suflet
Eul meu: Părea un cântec
Eu: Că nu mai vreau niciun pamflet
Eul meu: Acum te-ntrec
Eu: Nu mai am chiar nicio speranță
Eul meu: În sfârșit poți ieși din ceață
Eu: Nu mai am nicio cutezanță
Că viața e doar un fir de ață
Eul meu: Ești înțelept
Pari chiar deștept
Eu: Când așteptările se lasă ... așteptate
Tu vrei să uiți de nedreptate
Iar sufletul le pierde de cu noapte
E prea târziu să mă strecor prin toate.
Eul meu: Mai lasă viața lin să treacă
Mă tot sufoci cu a ta treabă
Acum ai vrea să retrăiești
Imediat și inutil, apoi te răzgândești.
Eu: Mă crezi nebun sau al tău frate
Eul meu: Mai bine zii că te suport în toate
Eu: E treaba ta, nu ți-am cerut
Eul meu: Curând voi fi doar al tău mut
Eu: Mai lasă plânsul cel nervos
Eul meu: Am înțeles, te părăsesc voios
Eu: Nu te juca cu viața mea
Eul meu: În viața ta, eu sunt doar stea
Eu: O stea ce strălucește la apus
Eul meu: E doar părerea ta, trup doar răpus
Eu: Aș vrea să uit de tine-zău
Eul meu: Și eu de tine-moș flăcău.
001.346
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 207
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Când așteptările se lasă...așteptate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14047595/cand-asteptarile-se-lasa-asteptateComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
