Poezie
Vâslind la două rame
1 min lectură·
Mediu
Plutesc în deriva mării
Cu gând stingher și gol
Privirea caută barca salvării
Ce a pornit a face și ultimul ocol.
Marea tot freamătă și geme
N-a mai rămas nimic
Viața-i strivită între holograme
Mă regăsesc în tot, apoi îmi zic:
Vâslind la două rame vei putea
Să-mpaci și trup și suflet
Și vei primi în dar din marea cea
O amintire vie și-o lacrimă în zâmbet.
Barca-i pe punctul de a se urni
Pe marea cea întinsă
Aș vrea să pot a scormoni
În adâncimea ei cea necuprinsă.
Vâslesc de unul singur în derivă
Iar rama dreaptă mă apără la trup
Aș vrea să plâng și să râd deopotrivă
Privind la rama stângă ce umple sufletul corupt.
Vâslind la două rame vei putea
Să-mpaci și trup și suflet
Și vei primi în dar din marea cea
O amintire vie și-o lacrimă în zâmbet.
001.771
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 144
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Vâslind la două rame.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14046029/vaslind-la-doua-rameComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.