Poezie
Tristețe-n gând
1 min lectură·
Mediu
De-mi vine să plâng
Tu lasă-mă în gând
Să pot păstra oricând
A mea tristețe când
E prea abrupt trecutul
Lumină-i începutul
Din ramură de stea
Alung doar starea cea
Se pravăle și fuge
Dar de revine, unge
Marasmul de durere
E mult prea multă jele.
De nu o poți tu spune
Nu-i rosti al său nume
Și lasă să se ducă
Din gând a ta nălucă.
E clar, când ea dispare
Va fi un răsărit de soare
Ce va voi să doboare
Durerea surâzătoare
Pe care de vei ști
Pe loc o vei opri.
Tu floare de colț alungă-mi teama
De-ar fi să nu mai țin eu seama
La ea tristețea ce dispare
Atunci când bucuria e în floare.
002.066
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Tristețe-n gând.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14045263/tristete-n-gandComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.