Poezie
Vis pribeag de contopire
1 min lectură·
Mediu
Umbre de vis, culori de vânt
Absorbție de înalt gând
Armonie de bizar
Contopire de mult har
Greutate de infern
Valuri dalbe se tot cern
Din pustia trecătoare
Unde nu e loc sub soare
Decât a trece cu dreptul
Doar creștinul, înțeleptul.
Vis pribeag de contopire
Se alătură-n vorbire
Glasurilor ce deșteaptă
Morții, iar pe vii îndreaptă.
Sunt lumini pe care lumea
Le confundă cu minunea
De a fi chezaș la viață
De a fi uitat că-n față
Nu-s doar trepte ce te urcă
Sunt și cele ce te surpă.
Glas de orgă reânvie
Cea dorință ce să fie
Drept părtaș la colțul care
E infern sau e scăpare.
Vis pribeag de contopire
Se alătură-n vorbire
Glasurilor ce deșteaptă
Morții, iar pe vii îndreaptă.
001.452
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Vis pribeag de contopire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14043866/vis-pribeag-de-contopireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
