Poezie

Serios glumesc

2 min lectură·3 februarie 2014

Mediu

Îmi place viața, îmi place să trăiesc

Iubesc dar viața, trăiesc ca să iubesc

Fie ea floarea, sau ramură de brad

Fie nor de ploaie, sau gând fugind pribeag

Sau amintirea vie, a ceeea ce-n copilărie

Era mai minunat, totul avea alt grad

De a fi perceput, pe scara dragostei spre absolut

Pe scara richter a decenței, pe cea subiectivă a complezenței.

Dar

Îmi place să trăiesc cu tine, îmi place să te iubesc știi bine

Îmi place să glumesc cât ține, îmi place tot ce gândești despre mine.

Dar fiți vă rog atenți, pe-alocuri chiar reticenți

Căci nu vreau să vă rănesc, dar serios glumesc.

E-un joc cu sumă nulă, e mult amalgam pe spatulă

E atmosfera de-nceput de lume, e timpul ce a avut un nume

E patima dusă la extrem, e visul cel hoinar din tren

E contopire de nimic și absolut, e dragoste și chiar mai mult

E univers scăldat în soare, e roua dimineților cu răcoare

E conștiință și chiar e condens, e amalgam de Pământ și Univers.

Dar

Îmi place să trăiesc cu tine, îmi place să te iubesc știi bine

Îmi place să glumesc cât ține, îmi place tot ce gândești despre mine.

Dar fiți vă rog atenți, pe-alocuri chiar reticenți

Căci nu vreau să vă rănesc, dar serios glumesc.

001.632

Stelian STANCU. “Serios glumesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14043569/serios-glumesc

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.