Poezie
Când dragostea doare
1 min lectură·
Mediu
Starea de apăsare, ce nu contenește să-mpresoare
Clipa ce doare, când stai sub o teroare
A stării ce îți dă, neliniștea ca să
Pornești spre abis cert, nevrotic înțelept
Căci nu există stare, de tristă nepăsare
În care să se-mbine, prea binele din tine
Cu tot ce este rău, din sufletul tău greu.
Acestea îți sunt stări, uitate-n depărtări
Atunci când din iubire, se naște fericire
Clipe de realitate, trăite cât se poate
La maxima intensitate, pe care de se poate
Dragostea o dă doar celor pe care, iubirea îi prinde în zare
Trăind frenetic stări pe care, doar iubirea le poate scoate în cale.
De e parfum de crin sau nu, de e ceea ce vreau acu`
De fi-va să fie curat, momentul cel adevărat
Doar viața noastră stă să se clădească, pe fericirea cea de-a pururi pământească
Și doar tristețea va apare, atunci când dragostea chiar doare.
004.091
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stelian STANCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 149
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Stelian STANCU. “Când dragostea doare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stelian-stancu/poezie/14039580/cand-dragostea-doareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.