Poezie
când toate mă apasă și treptele se surpă...
1 min lectură·
Mediu
când toate mă apasă și treptele se surpă
sub pașii mei ce-nvață cu greu mersu’-napoi,
și când privesc spre oameni cu ochi uscați și goi,
atâția clovni ai lumii, care în circ se spurcă,
și nu răspunde nimeni ... atunci parcă mă sperii,
scad oameni și adun fățărnicii, trădare,
mă alcătuiește și gândul că se moare
când Dumnezeu nu poate să vină în mizerii –
pesemne, prin biserici, îngeri rămași să plângă,
mai rar încheagă vise din dragoste și spaimă
apoi, cu frumusețe, pun totul într-o rugă
să îmi alunge gândul că oameni mă defaimă
și toată răutatea nu poate să distrugă
un suflet care plânge desculț și fără haină.
023.838
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefania Pușcalãu. “când toate mă apasă și treptele se surpă....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefania-puscalau/poezie/13975806/cand-toate-ma-apasa-si-treptele-se-surpaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRretras✓sunt multe probleme la prozodie, rima suferă serios, uneori e chiar foarte trasă de păr, de exemplu versurile 1 și 4. Ritmul e și el scăpat de sub control. În rest, o poezie sensibilă, care poate fi lucrată mai mult. Și care merită asta. Ți se potrivește, cumva, tipul ăsta de sensibilitate, dar trebuie lucrat mult. Părerea mea.
0
ȘPdacă verbul suferă de ce n-ar suferi și rima? :)
mulțumesc pentru citire și păreri
mulțumesc pentru citire și păreri
0