Poezie

Amestecuri politice

-regizorul-dedicatie lui i.i.

1 min lectură·2 iunie 2008

Mediu

Scos din context, mă bucur că prostia nu doare,

Când rostogolit ajung în subsolul blocului

Unde flori de mină rămase ancestral

Îmi dau energii cosmice de păcălit pe alții.

Privesc pe deasupra lingușitorii care îmi ridică osanale

Pentru sistemul clădit fără inflexiuni,

Bucuros că pot decide filmul privit de alții

În care joc rolul de onoare de stăpân atotputernic.

Uitarea mă abate de la treburile casnice,

Și de la plimbări prin parcuri politice

Pentru că eu sunt un idol și n-am stare

Decât să văd trecutul reînviat

Desenat de către mine

În filmul premiat de mulțime

Pentru rolul în care îi conving pe toți

Că nu am interese, deși voința divină

Mă întreabă cum am fost ateu..

Primesc premiul la Cannes pentru regie roșie,

Bucuros că mai pot, până când alții, nou nascuți,

Nu vor mai accepta o singură piesă,

Care pentru ei duce întotdeuna la un final prost.

002.974

Stefan Mircea. “Amestecuri politice.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-mircea/poezie/1785921/amestecuri-politice

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.