Poezie
Martor
1 min lectură·
Mediu
M-am gândit, martor la cărat apa
Să arunc cercurile afară
În drumul lor pe scurt, pe scară
Încet, hopa,țopa.
Sunt pline de idei toxice,
Umplute în timp, cu lipsa de pământ
Verificate în vie de țeluri asimetrice.
Curge apa din strugurii acri, roșii
Iar cuvântul împotrivă e greu de spus
Mai ales când toate sunt la apus,
Într-o suită de umane depresii.
Martor sunt la toate, analizate
Prin cercurile rămase,în cămara de sub scară,
Deschise la dorințe aleatoriu date,
În funcție de vremea de afară.
Sunt martor.
003.930
0