Poezie
Cuvinte necesare
1 min lectură·
Mediu
Și splendida strună a iadului, urla într-o revanșă neștiută
Și doar eu pot struni groaznica chitară.
Refuz Doamne al meu întreg începutul
Și moarte de-ar fi să am,
Să aflu eterna odihnă la colț de stradă
Tot îmi vor arde carnea cu a negrului țigare,
Căci am văzut o proastă iluzie
A ceea ce voi nu vreți să știu.
Și iau cu mine ce e al meu
Și de-ar fi să iau pe incă unul
Voi afla moartea!
Și teme-mă nu voi
Căci ceea ce cred e al meu
Simțind că voi fi iubit de viața mea.
Și acum și pururea și-n vecii veacului,
Spre a exista eu exist.
Tu n-ai să mori de vei alege
Să m-alergi.
Hai pleacă, cămin al meu, să mergi în spate
Și-n zări tu moarte să nu afli!
022.975
0
