Poezie
și eu știu să țin minte
încheieturile trosnesc în ritm de bach
1 min lectură·
Mediu
vezi tu
universul acesta e lung
și miroase din când în când a lapte cu biscuiți
neapărat biscuiți pentru că
da
universul e greu
o să îți amintesc despre pielea mea
ca despre o grindă
sub care nu trebuie să stai niciodată
când e cutremur
ca să nu te plictisești cât timp vorbesc eu
îmi poți despleti degetele
de pe vâsle
sau
îmi poți aranja bretonul în luciul apei
pielea mea a fost un cal de mare
vedeam doar fracții de lumină
chestii de fizică nu mai insist
nu nechezam
nu puteam să fiu alb
nu aveam voie altceva
era pe vremea când personaje misterioase
dresau idei
nu simțeam presiune de frunte sau de ochi
libertate de încheietură nevoia de a dansa
căpcăuni cu ochi în palme
băgau adesea mâna în apă până la cot
de foame
acum mă întrebi de ce este iarba așa grăbită spre soare
sau de ce verdele înseamnă timp pentru plante
de ce înțelegerea are legătură cu degetele în urechi
adeseori când oamenii stau spate în spate
toate luminile se sting
o fi asta o lege
în orizont un om aleargă
sau trasează doar un cerc în jurul nostru
043670
0
O zi minunata!