Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

efectul întârzierii

adică în sfârșit

1 min lectură·
Mediu
nu îmi plac zilele când
ea
se transformă în mine

în acele nopți
trag cearceaful peste toată ființa mea
pentru că
luna plină răsare din venele ei
și așa tumultoase

atunci
suntem normalii planetei
admirăm pașii noștri încălțați
taximetriști care nu o să ne aibă clienți
ea puțin nervosă
sau cu îngerii prea parfumați

hanoracul meu verde nu îi vine niciodată
și
oricât s-ar aranja în ochii mei absenți
tot nu o să-mi ajungă la frunte

pe trotuare iubiții intră mereu unul în altul
cu fularele pe nas
043.658
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
88
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

ștefan ciobanu. “efectul întârzierii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/224048/efectul-intarzierii

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@lavinia-miculaLMLavinia Micula
vreau sa spun si eu ceva, dar, e atat de tarziu incat nu reusesc sa leg nici macar 2 vorbe.:)
totusi, textul acesta este exact ceea ce-ti trebuie atunci cand simti ca celalalt trece prin tine.
mi-a placut. tot. in afara de \"absenti\". se subintelege.

thais
0
@bsbBBSB
Mi-a placut. Dupa cum a zis si Lavinia, asta este sentimentul care ti-l evoca poezia ta... momentul in care fie suntem absenti unul fata de ceilalti, fie reusim sa ne sustragem din realitate (irealitate?).
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu
lavinia, exact trecerea prin sau din unul în altul sperie
cristina, realitatea o facem noi până atunci este irealitate
numai bine
0
@bsbBBSB
Nu stiu de ce imi place mai mult irealtatea descrisa de dvs :) Poate ca inca traiesc in utopia
0