Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

între două coaste lumina este mereu nouă

singularul prezent

1 min lectură·
Mediu
știi
unii oameni își scriu numele
între pauzele melcilor
noi
hai să ne scuturăm tălpile
de calciul ce s-a făcut crustă
ne vom privi degetele
ca și când noaptea s-ar transforma
într-un fulger
oricum
în apă nu se pierd decât umbrele
păsări cu focuri pe aripi
ne vor lumina liniile din palmă
când ne vom apropia de porțile cu miros de fotografie
în urmă vom lăsa
șireturile
să se facă șine de tren
pentru cine vrea să ne urmeze
023.488
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
79
Citire
1 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

ștefan ciobanu. “între două coaste lumina este mereu nouă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/1733036/intre-doua-coaste-lumina-este-mereu-noua

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cornel-ghicaCGCornel Ghica
iti marturisesc ca din acest \"singular prezent\", acolo unde \"între două coaste lumina este mereu nouă\", am apreciat (doar) ultima strofa.
m-am bucurat ca \"în urmă vom lăsa / șireturile / să se facă șine de tren / pentru cine vrea să ne urmeze\".
fain

cu stima, Cornel Stefan Ghica
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu
multumesc de trecerea ta pe aici si pe la lansarea mea. cu aceiasi stima si eu, tot stefan
0