Poezie
Amor
1 min lectură·
Mediu
îmi aduci aminte de tine
îți privesc cerul pielii tale
din balconul oval de pene
crescut pe aripile de cretă
ale gleznelor...
ți-am strâns mâna ca și când
degetelor le era sete de o mânușă
și mă înecam de buzele tale
ce cădeau pe asfaltul ud parizian
de o ploaie târzie a unei cântări rârâite
ce frumoasă ești când te înnoptezi
când părul se retrage pe după buze
și îți gâdilă o venă spartă
de globuri de stropuri de lame
pași îți răsună în buzunarele lipsite de mine
îmi întind jugulara sub tălpile tale
virgine în trandafirii transpirați de cearceafuri
să nu îți rănească pielea îngerii adormiți
de la slujba de ieri
mă întrebi de ce te iubesc
îmi deșurubezi luna din tâmple
mă săruți și mă aștepți
pe după nopți
pe sub piele
în oase
să ne cunoaștem în sânge
să facem dragoste în limbile intredeschise
0010
0