Poezie
șotronul infinit
1 min lectură·
Mediu
trec strada
jumătate în fugă din cauza mașinii
cu faruri ca niște ochi furioși
arunc o privire înapoi
mă văd încă lângă stâlp
pe trotuarul celălalt
nevrând să traversez pentru o viață
două
o plantație de oameni în jur
se unduia în vânt
de atunci
s-au stins frunzele
și întunericul
ce domn!
nici nu-l simt
merg din somn în somn
cu geamurile murdare de insecte
001.689
0