Primăvara asta oare mă voi dezbăra de tine
cu speranțe-ncrucișate, cu nopți calme și senine?
Am scăpat din iarna cruntă zgribulit, firav și totuși
zornăindu-mi clopoțeii și mănușile din ceară…
Vecinele legau roșiile Sonia cea mică își făcea de lucru încercând să descurce ațele. Deodată izbucni
- Tanti Ani cum o cheamă pe mama ta?
- Ce treabă ai cu ea?
- Mama mea e o doamnă! Își face
Vreau să ne tutuim, email-urile tale sunt ciudat de precise!
Folosești puține cuvinte dar la obiect,
Blândețea ta îmi dă încredere,
Speranțele tale îmi dau speranțe, nădejdile tale se vor
Sfârșitul lui iulie pe autostrada București - Pitești. Km 84 ..Era vară toridă în emisfera nordică a planetei și o zi caniculară, plină de agitație în acest spațiu.
Anul 1950.22 decembrie vineri seara tărziu.
Iarna grea și-a aruncat crivățul odată cu ursitoarele pământului aspra orașului înghețat. Rafalele de vânt au adunat zăpada în troiene, pe
Ca de obicei, un nor cenușiu zdrențuit pe margini, fugărea alt vălătuc compact și îl lăsa în urmă, pe un cer mov de speranță, scenă ce se repeta la nesfârșit și în destinul oamenilor.
Până acum tot ce am scris a fost glumă dar acum vreau să scriu serios… dar nu pot, nu e felul meu și atunci voi scrie o glumă serioasă.
Dându-și seama de puterea creativă a poporului nostru,
Iubita mea e o himera, cu chip învăluit în ceață
Dar nu îmi pasă… mă știe și mă vrea
Chiar dacă sunt bătrân și hâd
Chiar dacă îmi târăsc piciorul
Iar mâna nu pot să întind
Eu îi vorbesc în
Să fim raționali,
Să nu ne-amăgim cu vorbe
Să lăsăm ideile să curgă,
Să nu grăbim înșelătoarele cuvinte,
Să privim cu ochii minții
Dragostea noastră bolnavă
Poate înșelăm reflecțiile, poate
Suferința e atributul general al oricărei ființe sau roci. Mi s-a întâmplat acum mai puțin de-o lună. Credeam că Internetul e lipsit de inimă! Am intrat întâmplător într-o rețea… își trimeteau
Sunt suficient, sunt mulțumit cu viața ?
Totul a fost planificat, timpul a stat la picioarele mele?
Toate bătăliile le-am încheiat victorios .. ce mai aștept ?
Să fug la Histria !?
Unde...
E ușor a scrie versuri când nimica nu te doare,
E ușor a lua în cârcă,
Viitoarele păcate ale lumii virtuale,
Când ești sănătos și tânăr cu puterea lângă tine,
Poți să îți închipui bine,
Toate trotuarele acestui oraș sunt cârpite
Din loc în loc, o casă modernă are trotuarul refăcut, cu pietre frumoase,
Dar… pe el îl încurcă fiecare denivelare
Consumă energie nesfârșită, să
Radu, o păpușă mică, rea
Dar care mă iubește ,
A venit la mine aseară
Voit, să mă necăjească
Cu tensiometrul pus,
Pe post de bandulieră
Și... cu scandal că vrea,
Să îl tensionez
De câteva zile suntem asediați de toți cățeii vecinilor.. și ținem poarta închisă.
De obicei nu este așa dar acum ,,vinovata,, este Missy… Vișla mea de vânătoare singura, cățelușă de pe strada
De ce oare sunt cuprins de îndoieli?
De ce oare mă mint ori nu mă mint?
De ce în vise sunt speriat, și fericit sau nu?
De ce sunt optimist și-n orele târzii, plutesc
Și-n alte dimineți mi-e frică
Ieri am visat oglinzi prăfuite livezi in crepuscul
Alaltăieri m-am trezit nămeți înfloreau datini de veacuri
Azi am alergat șovăind spre soare
Omătul topit curgea în suspine
Negarea din noi
Când eram mic dar mare, mă gândeam
Într-o dimineață, când soarele strălucea puternic
Și afară ploua cu stropi mari de căldură, ce nu se mai opreau
Și eram nervos pe ploaie, pe soare, pe Tamba
Lucram la Năvodari iar sediul îl aveam lângă tunuri, la cel mult zece minute de mers pe jos, față de mare. Ca de obicei a fost o zi grea și infernală, plină de intervenții și probleme eram
Kenan din Basarabi, stagiar în biroul nostru, a primit cadou de la fratele lui, navigatorul o motoretă, o minunăție. Bijuteria avea 99 cmc, dar a declarat la Poliție numai 49 cmc… a scăpat
SA