Cheia
Am auzit că-n tine, iubitule Ar trebui să găsesc cheia absolutului... Sensul vieții Te-am cercetat îndelung lacomă Cand gândul îți zbura în altă parte Și n-am putut zări nici un indiciu Cum că
SCStancu CristianaEu
Văd pe jos frunze fărâmițate Călcate în picioare Și simt cum pierd bucăți din mine Zâmbetele devin o himeră-ndepărtată O mică scoică încleștată A cărei perlă n-o voi putea
SCStancu CristianaTu
Deslușesc nori în privirea ta Auzul se încordează, un sunet spart răzbate Mii de cioburi în urechea mea Și simt cuțite adânc împlântate în mine Nu vreau să-ți aud vocea, Tremurul nervos al
SCStancu CristianaPlouă!
Plouă! Oamenii fug... se ascund sub umbrele... Sunt vulnerabili...știu Le pot fi descoperite măștile Sunt speriați de fulgere... asta e pedeapsa lor Iar tunetul e cel din urmă clopot ... al
SCStancu CristianaFrământări fugare în tren
Scoate capul pe geam și privește Privește cum stâlpii fug îngroziți din calea trenului Ce i-o fi speriat ... sau poate e vreo întrecere? Dar oare se pot întrece unii pe alții? Ce rost are să te
SCStancu Cristiana