Poezie
În căutarea inocenței
1 min lectură·
Mediu
Am furat o umbră de la abator
Și mușc din ea durerea desfacerii
Înaintând în cercuri, spre uitare.
Vibreaza sferele in sfărâmare
Și cade trunchiul vieții,
Se nasc, încet, copii deja patați.
Îmi cos in piele această umbră prinsă între lumi,
Blocată in eternul rigor mortis
De parcă-ar încerca să-și păcălească transcendența,
Tot mai aproape, mai e puțin până îmi iau și eu un suflet,
Încă o copcă și am terminat,
Dar uite...IAR e dimineată?!
023.525
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Stancu Ciprian Cosmin. “În căutarea inocenței.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stancu-ciprian-cosmin/poezie/113409/in-cautarea-inocenteiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
rezultatul frankensteinizarii e un zambet morbid, de carne animata artificial. si pe undeva, Monstrul nu e mai uman decat Maestrul prin devotiunea pe care o resimte fata de scanteie?
imblanzire prin tandretea disperarii constante...
misto si imagnilea alea aproape cosmogonice din primele 2 strofe...
imblanzire prin tandretea disperarii constante...
misto si imagnilea alea aproape cosmogonice din primele 2 strofe...
0

Un sulfet creat din bucati legate care cum apuca... dar nu este asa sufletul in general?
Astept noi texte... :)