Stamate Palnie

Smttaae va mttlmsuuee din imnia. Utsaeim mtoo-ul. E cam lnug, sepr sa atvei rdbaare sa cttiii/ asttcluai mldoeia.


Jesce Sole(Nino d`angelo)

aspettanno a chi
cunzumanno juorne e lune
senza vivere
pure si me sbatte \'o core
e paralanno a chi
nun me sente chiu\' nisciuno
sempe a correre
tutte macchine e persone
annullate din\'a stu tiempo
so\' carne e ossa vacante
so\' comm\'e chiese \'e dummeneca
addo\' nun credono \'e sante
rit. .jesce sole, jesce sole
sott\'a muntagna
siente stu penziero
siente comme se lagna
jesce sole, jesce sole
addo\' nun se magna
miette mmiezz\'o pane
\'na carezza a cumpagna
(musica)
dint\'e mane \'e chi
\'e lassamm\'e figlie nuoste
senza regole
\'ncopp\'a chisti fili atomici
cundannate senza fa\' niente
\'mmiezo a stu munno vacante
a scanza\' \'e fuosse \'e stu secolo
a cammena\' cu a speranza
rit. .jesce sole, jesce sole
sott\'a muntagna
siente stu penziero
siente comme se lagna
jesce sole, jesce sole
addo\' nun se magna
miette mmiezz\'o pane
\'na carezza a cumpagna
addo\' me pierde
addo\' me vai scurdanno
inutilmente
tu che daie cchiu\' senso
a tutto \'o niente
tu che faie parla\' \'o viento
sceta \'o silenzio pe\' mme
spec. jammo ja\', nun putimmo aspetta\'
jammo ja\'
nun ce basta cchiu\' a musica,
nuje vulimmo cagna\' sta vita subito
nun putimmo aspetta\' \'e suonne e\'e
nummere
rit. .jesce sole, jesce sole
sott\'a muntagna
siente stu penziero
siente comme se lagna
jesce sole, jesce sole
addo\' nun se magna
miette mmiezz\'o pane
\'na carezza a cumpagna
addo\' me pierde
addo\' me vai scurdanno
inutilmente
tu che daie cchiu\' senso
a tutto \'o niente
tu che faie parla\' \'o viento
sceta \'o silenzio pe\' mme
spec. jammo ja\', nun putimmo aspetta\'
jammo ja\'
nun ce basta cchiu\' a musica,
nuje vulimmo cagna\' sta vita subito
nun putimmo aspetta\' \'e suonne e\'e
nummere
rit. .jesce sole, jesce sole
sott\'a muntagna
siente stu penziero
siente comme se lagna
jesce sole, jesce sole
addo\' nun se magna
miette mmiezz\'o pane
\'na carezza a cumpagna
rit. .jesce sole, jesce sole
sott\'a muntagna
siente stu penziero
siente comme se lagna
jesce sole, jesce sole
addo\' nun se magna
miette mmiezz\'o pane
\'na carezza a cumpagna

Adriane, nu “ai dreptate”. Cel de la care ai auzit ce ai auzit e fost spion KGB, il stiu foarte bine. Se numeste Ilarion Bauescu, locuieste pe strada plangerii numarul 87. Lucreaza sub acoperire de cativa ani buni. Se face ca bea de stinge prin bodegi, se face ca nu mai are bani in buzunare se face ca…dar mai bine sa nu-i dezvalui total identitatea. Acum nu_mai se face. Lat, turta, piftie sau altceva. A trecut de cateva ori prin satul nostru. Satul de atatea explicatii fa aia nu fa aia etc. L-am primit la noi acasa. Acum e lampadar in sufragerie, si stingator de incendii pe deasupra. Ultima data cand l-am vazut era pervaz. Trebuie sa fie prevazator. Niciodata nu stii ce se poate intampla in casa asta. Deunazi, a ucis un balaur cu mainile goale. Sau pline cu mana cereasca. Naiba stie.

Victore, finalul asta m-a facut k.o. Bucuros de aparitie, de inspiratie si de toate cele.


Va mai asteptam pe aici.

Stamate Palnia
Barmanul satului Palnia.

Retrag semnul de intrebare era deja adjudecat imi cer mii de scuze portile cerului s-au dizolvat pentru ultima data in casa binelui suflete vroiam sa zic altceva stii foarte bine ca o poveste nu se termina decat cand personajele ies din coperti si te invita la un pahar de tacere. Am iesit tu am iesit afara e prea trist aici.

Nu-mi sta in fire sa aplaud la scena deschisa acum nu am ce sa mai tac vezi ce ai facut mi-ai luat tot sangele stau ca un prost pe un semn de intrebare ma intreb de ce am primit ochii astia cu care iata vad ultima data soarele mov izvorand din poezia ta plang ca un nebun ma auzi tu sunt un altfel de tipat nu ma mai cunosc nu ma mai recunosc am fugit gata cuvintele m-au ucis.

Am primit raspunsul pe care-l asteptam. Va multumesc inzecit.

Samate Palnie
satul Palnia.

Va multumesc in numele comunitatii satului nostru. Astept un semn din partea unui cititor fidel (stie ea cine). Imi respect promisiunile.

Satul nostru a primit cu bucurie acest comentariu, ca un colind in prag de sarbatori. Am taiat un brad in plus pe care l-am si impodobit degraba. Acum asteptam sa ninga, cu toate ca in communitatea de sine statatoare Palnia de mai bine de 5 decenii a fost seceta de cuvinte, de orice precipitatii ale binelui. Va asteptam cu drag si la anu` si va uram La multi ani, la multi bani, la multi dani, la multi fani...etc
tc
c
_u
_ _
_ _d
_ _ _ r
_ _ _ _ a
_ _ _ _ _ g
_ _ _ _ _ _ _,


Stamate Palnie,
redactor sef \"Evenimentul Palniei\"

Mai Silistene, mai omule, mai Mai. Adica da, adica mult da. Pot sa votez si eu cu matale? Uite cum la semafor, apare culoarea carmen. Iti jur ca nu-i o intamplare! :

Semafor

\"Ma imbrac in carmen, te laud in limba carmeneasca
Cerul e carmeniu, si norii sunt carmeni
Oamenii sunt carmenici
Ai spune ca e o singuratate stranie dar nu
E doar o Carmen nu
E doar un Carmen nu
Nu nu nu
E doar un “nu” rostit imperativ-
Ca o pastila de dimineata luata fara apa-
Un calm necesar, presimtit,
carmant.
\"

Cu stima,
Stamate Palnie.

Vina, cand intra pe site,
E mai rea decat albina
Iti inteapa intr-un bite
Gelozii ca-n Argentina.

Eu as aprinde o tigara. Sau o girafa. Si as picta un hamster in clar de luna. Alaturi de girafa. Si ti-as cere si tie parerea. O fi bine?... n-o fi bine...?

Eu nu stiu ce este cifra 2. Nu inteleg nici \"complexitatea simpla\", mai ales cu semne de intrebare sau/si exclamatie. Singuratatea poate fi o palnie gaurita, nicidecum o barCa G. Si in meciul dintre ingerii zdrobiti si ingerii ingeri pariez pe ceilalti. Cu mult respect!

\"celorlaltor\"... bucurii

Ma bucura bucuria ta. Ma bucura si bucuria celorlalti. Nu ma bucura in schimb bucuria mea. Bucuria mea trage clopotele la nunta celorlalte bucurii ale lumii. Si nu stiu cum se intampla, uneori, ca in loc de sunete, clopotele sa sune cu pantere roz, trenuri de lux, sau sau altceva. Iti dai seama ce aglomeratie se face atunci in biserica virgula cuvantului...

-Si rosul?
-Tomate, sange, mos craciun
-Si orange-ul?
-Portocale, Olanda, zeppeline
-Si galbenul?
-Soarele
-Si verdele?
-Campiile inrouate
...
-Si albastrul? Si albastrul?
-In fiecare zi
e albastru.

Ar fi trebuit sa avem luni portocalii si sori imaculati
Ar fi trebuit sa ne scaldam pletele in lumina purpurie a stelelor
Ar fi trebuit sa ne parcam motocicletele in fata piramidelor
Umanitatilor pierdute
Sa intrebam intrebarile esentiale
Sa ne traim vietile fericiti
Sa nu fim singuri.
Ar fi trebuit sa ne nastem in fiecare zi
Ar fi trebuit sa murim in fiecare zi mai frumos
Ar fi trebuit, ar fi trebuit sa fim
Dar n-a fost, nu
n-a fost sa fie...

Murgule, mi-aduc aminte
Cand fusei la voi in sat
Iarba buna anul are
Si duzi cruzi dupa arat

De prin valea cu furnici
Am venit aici aici
Cu prietenul arici
Douazeci de ierni cu mici

Bere multa, vorba lunga
Cantece de dor alunga
Na-ti un fluier sa te planga
Pajisti verzi sa te ajunga

Tu te faci ca nu mai stii
Nechezam printre cei vii
Tu sa vii sau sa nu vii
Tu sa fii sau sa nu fii

Murgule, mi-aduc aminte
Cand fusei la voi in sat
Iarba buna anul are
Si duzi cruzi dupa arat.

Eheheei, amu vreau sa-mi pun cenusa in cap. L-am ars pe Pilat, conform metodelor traditionale induse hinduse. Am vrut sa vad daca se adeveresc cele spuse. Cenusa apa nu se face. Am incercat, crede-ma, nu se poate. Templul s-a daramat, a plouat cu galeata si chiar a fulgerat. El isi roade mainile frumos spalate in ceruri .Vroiam sa zic ca vroia sa zica altceva. Adevarul e ca adevarul nu l-a gasit inca. Azi lemnul e prea scump, cum bine zici, cuie in schimb avem in abundenta diluviana. Si oameni binevoitori la tot pasul. Problema e ca incearca sa urce pe anume cruce cu macaraua, cu feng shui, pe meloterapie. Au uitat cum era ciorba de peste acum cateva milenii. Acum avem ciorba de legume la plic. Si e de ajuns, asa se zice.

Ioana, esti oricand binevenita pe meleagurile satului nostru natal. Ioana, calul Ismail a fost intotdeauna cel mai cal din sat. Nu l-am prins niciodata in libertate, cu toate ca-l vedeam adesea zburdand deasupra casei
noastre de iuta. Departe de conducta plina cu Nirvana, in care ne retrageam seara dupa arat, rupand lanturile de care eram legati unul de altul, departe plana calul Ismail, rara avis. Nici in visele cele mai cutezatoare nu-l puteam atinge. Pretutindeni ii simteam prezenta magica. Pretutindeni ii simteam ochii rubinii, privindu-ne.
Ismail isi preschimba tot timpul infatisarea. Nu stiai daca este pom, tonomat sau alta lighioana.Era pretutindeni si nicaieri. Exista si era destul.
Cand era popa, nimeni nu-l baga in seama. Cand era pom, nimeni nu-l baga in seama. Cand era tonomat, la fel.
O metafora cu dinti de otel, asta este Ismail. Daca ma supar pe el, se supara pe supararea mea. Daca il plang, plange de plangerea mea. Daca il sunt, se ascunde de firea mea. Asa ca-l las in pace si-l scriu in somn. Nu ca m-ar da in Judecata, nu?

Onorat prezidiu, onorata asistenta, de vina este neorealismul ricosat in frantura de carne cu ochi marunti ai popei Ismail. Dau vina pe el, insa cu buna cunostinta si cunostinta de cauza. Ismail nu e intotdeauna el.Numai cand vrea se imbraca in costumul de neopren si-si incepe expeditiile selenare. Privit dintr-un anumit unghi de vedere Ismail are ambitia unui cal de curse cu plumbi in picioare. Este prietenos cu lucrurile, asta neafectandu-i pozitia sociala. Il pregatesc pentru olimpiada. Eu vreau sa castige ultimul loc, ultimul loc sa vada \"ce-i din urmă\" (multumesc Adrian). Problema lui este \"externa\", nicidecum una de saturatie a imuabilului.Se pierde in detalii, pe hipodrom, uita care e drumul, si deseori, din ambitie, ajunge in mezosfera lucrului concret. Este o intamplare ilegala imanenta incurabila. Cu constiinta de sine. Un cal slabanog care citeste basme fara sa stie ce inseamna \"jaratec\". E pur si mov e.

Ce m-am enervat, ce m-am enervat lecturand pledoaria complicata a pixului cu sau fara bila, nu mai zic. Esti cam serios, cand te iei in neserios domnu` Adrian. N-am inteles cum ramane cu partea apararii, respectiv a verdelui. Cautam esenta acelui \"lucru in sine\" de care discut adesea cu mine insumi calare pe calul de care dumitale vorbesti, si n-am gasit nici busteanul, nici copita infrunzita , nici macar garla de ochi verzi surazatori ai norocului. Am gasit in schimb o poezie tare frumoasa, care se scrie ea insasi pe sine, asa cum am mai auzit. Mai scrie in mai, inca. Atata timp cat \"copita în plus e trasă la față \", nu-mi ramane decat sa merg la magazinul cu obiecte confiscate, sa-mi cumpar \"suficiente perechi de ochi\" si o lentila mai mult decat o lentila, prin care sa vad sau nu o umbra cu ochi intregi cautand ceva anume pe pamant. Platesc cu ort, fie ce-o fi.
Cu aceeasi consideratiune,
Stamate Palnie.