În cinstea mea, în cinstea ta,
în ciuda sentimentelor ce le-am simțit cândva
beau sticla ta de vin, cea parfumată,
pe care o păstrai pentru o altă dată.
Ce așteptai? Să te îmbrățișez
și să-ți
Nu vreau să-mi spui nimic!
Nu vreau să știu de lume,
de rele sau de bune,
de vrute sau nevrute,
de clipele ce-au fost…
Nu vreau să-mi spui nimic!
Nu vreau să văd cum plouă,
s-adun în palme
Poate-ntr-o zi, chiar mâine
Durere vei simți
Și teamă, și mânie
Și-ți vei aduce-aminte
C-odat-ai fost iubit
Neprihănit și sincer,
Dar tu n-ai vrut să fii
Al meu atunci. Și-acuma
Þi-e sufletul
Aștept să plouă…
Să plouă așa, cum numai vara știe
Să-mi spele sufletul
Cu stropi de rouă!
Aștept sa plouă…
Să plouă așa, cum numai întrebarea
Găsește un răspuns
În luna nouă!
Aștept să
Aș vrea să fiu albină
iar tu să fii o floare
ca zi de zi, necontenit,
să am rodul iubirii tale!
Te-aș aștepta o iarnă-ntreagă
ca să răsari timid
tu, dulce clopoțel,
de sub o stâncă,